Vizita delegaţiei Comisiei PETI în România (24 noiembrie) sinteza dezbaterilor

Întâlnirea Comisiei PETI cu RMGC (Dragoş Tănase) şi primarul Roşiei Montane, Eugen Furdui

(Fragmente din discuţie)

Eugen Furdui
Roşia Montană este o comunitate minieră. Toţi oamenii din zonă au lucrat în minerit de-alungul timpului. Toţi oamenii din zonă îmbrăţişează ideea ca acest proiect să demareze. Acest investitor, chiar dacă pierde sume impresionante de bani, respectă mediul, patrimoniul, oamenii din zonă. Avem o poluare la Roşia Montană şi probleme de mediu cauzate de exploatarea de stat până în 2006. Doar printr-un asemenea proiect putem rezolva problema de mediu si problema socială. Comunitatea din Roşia Montană şi cei din împrejurimi susţin acest proiect. Am câte o broşură cu 25 de primari şi ONG-uri din zonă care susţin acest proiect.

Roger Helmer (CRE Marea Britanie)
Este o chestiune tehnică daca acest proiect se supune sau nu legislaţiei europene. Daca respectă legislaţia şi cerinţele europene, sunt impresionat de acest proiect care va creşte PIB-ul României, va aduce investiţii, va înlătura poluarea istorică.

Victor Boştinaru (S&D România)
Decizia Curţii de Apel de anulare a aprobării Consiliului Local Roşia Montana privitor la proiect s-a bazat, daca informaţia mea este corectă, pe conflictul de interese dintre consilieri şi calitatea lor de salariaţi la RMGC. Este adevărat ? Ce cantitate de cianuri va exista la finalul exploatării în iazul de decantare de la Roşia Montană şi ce cantitate de explozibil de dinamită se va utiliza în total în exploatare?

Ines Ayala Sender (S&D Spania)
Se pune problema dacă va fi încheiată o asigurare de mediu pentru eventuale riscuri de mediu. Va încheia compania o asigurare de mediu sau nu?
Absolut fundamental, ce se poate face în caz de dezastre şi care este riscul de contaminare a apei şi a solului?

Cristian Preda (PPE România)
De ce are acest proiect, care este un exemplu pentru ceea ce se poate face in România, atâta opoziţie, inclusiv politică? Cum interpretaţi această opoziţie?

Gerald Hafner (Verzi, Germania)
Ne-aţi spus de partea pozitivă, nu şi despre posibile riscuri. Care este probabilitatea riscurilor?

Nikolaos Salavrakos (EFD, Grecia)
Principiul subsidiarităţii, în primul rând e responsabilitatea României, şi apoi intervenim noi UE. Sunt reguli foarte stricte în utilizarea cianurilor în minerit pe care vreau să vi le reamintesc. Din partea României este totul în regula? Înţeleg că este o decizie a Curţii de Apel care a interzis anumite aspecte ale acestei exploatări. Ce aveţi de spus în legătură cu asta? Sunt de partea investiţiilor, dar aici e o problemă serioasă pentru că priveşte mediul. Vreau să vă mai întreb şi de proprietăţile pe care se va face exploatarea? Sunt ele proprietăţi private sau sunt ale statului român?

Eugen Furdui
Hotărârea Curţii de Apel nu priveşte proiectul minier ci PUZ-ul Roşiei Montane. Acel PUZ nu a fost al RMGC ci al localităţii Roşia Montana. Doi consilieri locali lucrau la companie, acei 2 consilieri locali nu trebuiau sa voteze. S-a revotat PUZ-ul, cei 2 nu au mai votat.

Dragos Tănase
Face referiri la studii ale geologilor din Norvegia şi asigură că nu există riscuri de dezastre. Cantitatea de cianură va fi de 5 ppm, de fapt în realitate 3 ppm, în condiţiile în care în UE limita e 10 ppm.

Gerald Hafner (Verzi, Germania)
Nu mi-aţi răspuns la întrebare, aţi repetat întrebarea mea. Care este suma exactă asigurată pentru potenţialele riscuri? Încă o dată, pentru a treia oară. Care este valoarea asigurării de mediu?

Ines Ayala Sender (S&D Spania)
Aţi spus că riscul este mai mic decât la o uzină nucleară. Sunteţi gata să plătiţi o asigurare atât de mare?

Dragoş Tănase (RMGC):
Acest nivel confortabil al asigurării nu este încă stabilit. Trebuie stabilit cu Ministerul Mediului.

Întânirea Comisiei PETI cu secretarul de stat Marin Anton la Ministerul Mediului

(Fragmente din discuţie)

Marin Anton: concentraţia maximă de cianuri va fi de 5-7 ppm. De la Ungaria am primit refuzul privind acceptarea proiectului.

Victor Boştinaru.

Dle Secretar de Stat vreau să vă întreb următoarele aspecte. De ce credeţi că Academia Română, Academia de Ştiinţe Economice, Institutul Geologic şi cel de Arheologie şi Universitatea Babeş Bolyai, toate cele mai prestigioase forumuri ştiinţifice ale acestei ţări şi-au exprimat opoziţia faţă de acest proiect?

Aţi menţionat faptul că soluţiile din zona Corna unde va fi iazul de decantare, trebuie să spun colegilor mei că este cel mai mare iaz de decantare din lume, între 6 şi 9 ori mai mare decât al doilea şi al treilea din lume, iar comparaţia cu Finlanda şi Suedia pică în acest caz pentru că sunt în zona subpolară. Studiul făcut de inginerii geologi care cunosc şi au lucrat în zonă: Justin Andrei, Adriana Golgoţ, Sântimbreanu Aurel, toţi au lucrat acolo, menţionează existenţa unor microfalii la distanţă de 235 metri, aproximativ chiar pe fundul văii de la Corna nu doar cu risc ci cu cvasi-garanţia contaminării nu doar a pânzei freatice ci şi a pânzei de adâncime şi pe cale de consecinţă a bazinului Crişului, şi apoi poluare prin râuri până în sud-estul Ungariei şi apoi a bazinului Dunării. Aţi menţionat că solul permite soluţia preconizată de investitor, vă reamintesc că structura geologică din zonă nu este formată pe şisturi cristaline ci pe partea stângă este un strat sedimentar cu permeabilitate ridicată, ceea ce agravează din nou riscul de contaminare. Şi trei, soluţia de impermeabilizare cu argilă ţinând cont de energia de pantă între versanţi antrenează în mod evident riscul de scurgere a argilei cu crearea unei presiuni enorme asupra bazei barajului. Colega Ayala, spunea că în Spania a fost un caz relativ similar, s-a încercat impermeabilizarea cu un strat de argilă deasupra unui depozit de substanţe infinit mai puţin toxice, Comisia Europeana a respins fix această soluţie şi a propus procedura de infringement. Pentru a ne convinge de neutralitatea şi obiectivitatea intervenţiei dumneavoastră, vă rog să comunicaţi Comisiei dacă aceste fotografii care circulă pe internet şi prezintă delegaţia tehnică, care a vizitat Roşia Montană recent, a folosit maşinile Gold Corporation, s-a bucurat de ospitalitatea Gold Corporation, dacă această delegaţie a fost binecuvântată de Gold Corporation?

Ines Ayala Sender (S&D Spania)
Vă întreb referitor la poluarea istorică existentă în zonă. Aţi aşteptat sau nu să faceţi ceva până să vină Gold Corporation? Care va fi mai exact cantitatea de cianuri, dumneavoastră aţi spus 5-7 ppm, Gold Corporation ne-a spus 3 ppm?

Nikolaos Salavrakos (EFD, Grecia)
Guvernul este pozitiv faţă de acest proiect, din câte văd. Văd că nu aţi aprobat încă proiectul, poate că din cauză că aveţi nişte temeri la adresa proiectului. Ni s-a prezentat că situaţia zonei este critică din punct de vedere al mediului dar că acest proiect va îmbunătăţi situaţia. Dvs., Guvernul României credeţi că această companie are capacitatea sa îmbunătăţească situaţia din zonă sau sa genereze mai multe probleme?

Gerald Hafner (Verzi, Germania)
Suntem aici să evaluăm situaţia prezentată de petiţie. Au fost prezentate riscuri, dar nu am auzit suma la care sunt asigurate aceste riscuri. Pentru noi este foarte important să ştim care sunt valorile asigurate pentru aceste riscuri.

Csaba Sándor Tabajdi(S&D, Ungaria)
Ungaria a cerut României să aplice convenţia CEE/ONU de la Espo din 1991, Protocolul privind evaluarea strategică de mediu. S-a vorbit de suma de 151 milioane pentru asigurare, în opinia mea suma este neconvenabilă.

Ines Ayala Sender (S&D Spania)
Care este procentul de profit al statului pentru că au fost prezentate diferite valori ale acestui procent. Sunt îngrijorată de procentul mare de cianuri, în întreaga Europă, până în prezent, în industria minieră a aurului sunt folosite aproximativ 100.000 tone de cianuri. În Roşia Montană, se va folosi de 13 ori mai multă cianură. Care sunt tehnologiile existente care ar putea reduce această cantitate enormă de cianură.

Marin Anton (Secretar de stat, Ministerul Mediului)
Garanţia pentru riscurile post închidere era de 151 milioane euro. In etapa următoare, după ce vor primi toate acordurile si avizele, urmează să fie negociate garanţiile pentru răspunderea de mediu.

La Roşia Montană acum este un dezastru ecologic, pe care statul roman l-a moştenit de la exploatările dinainte de 1989. România nu şi-a permis, din punct de vedere economic, să aloce bani pentru ecologizarea zonei. Proiectul RMGC poate rezolva problema istorică a poluării.

În privinţa participării ONG-urilor, au fost 14 dezbateri publice şi 2 dezbateri publice în Ungaria. Este un proiect sensibil. Referitor la întrebarea dlui Boştinaru, am invitat Academia Română la discuţii. Într-adevăr, am folosit la faţa locului, la vizită, maşinile de teren ale titularului proiectului, restul sunt speculaţii. Sunt pro proiect, şi asta o spun foarte clar.

Csaba Sándor Tabajdi (S&D, Ungaria)
Există o contradicţie, domnule Secretar de Stat între ceea ce spuneţi şi ce ni s-a prezentat. Revin la întrebarea colegei mele, nu ni s-a prezentat suma garanţiilor de mediu. Pentru noi este o contradicţie cum Ministerul Mediului poate să dea o aprobare fără să fie aibă un calcul, o sumă privind asigurarea de mediu.

Gerald Hafner (Verzi, Germania)
Şi pentru mine este acceaşi întrebare. Este uimitor, că principala problemă, cu toţii suntem de acord că dacă toate lucrurile merg aşa cum trebuie atunci este minunat, dar trebuie să ne gandim la riscuri, riscurile de mediu, la costurile unei posibile catastrofe şi trebuie să intelegem dacă dumneavoastră aţi examinat aşa cum trebuie aceste riscuri şi unde credeţi dumneavoastră că sunt riscurile? Ne-aţi spus că nu există alternative pentru utilizarea cianurii în extragerea aurului, aş vrea să vă atrag atenţia privind Rezoluţia din 5 mai 2010 privind interzicerea generală a utilizării tehnologiilor bazate pe cianuri în UE, iar documentul se referă exact la soluţii alternative. Şi ultima întrebare, daca am inţeles eu bine acum vă aflaţi pe cale de a acorda avizul pentru construirea acestei mine şi veţi analiza posibilul risc de mediu mai târziu? Mi-e teamă că aceste lucruri ar putea fi adevărate deci mă îngrijorează o atare situaţie şi nu cred că se poate permite ca proiectul să continue atâta timp cât pericolele majore nu sunt examinate şi nu se ia o hotărâre în privinţa riscului de mediu.

Ines Ayala Sender (S&D Spania)
Aş dori să insist din nou asupra aspectelor tehnice privind chestiunile de impermeabilitate a barajului. Până acum este o soluţie care nu a mai fost folosită în România, o situaţie nouă privind toxicitatea. Spuneţi că nu este nevoie de acea folie de polistirenă şi că stratul de argila este suficient. Vreau sa ştiu exact de ce guvernul, de ce menţineţi, susţineţi această opţiune pentru că nu a fost testată la o cantitate atât de mare de apă. Ce se întâmplă cu zonele învecinate? V-am spus ce lucru teribil s-a întâmplat în Spania, a existat o deversare a unui iaz de decantare şi ca atare s-a distrus o întreagă zonă valoroasă, s-a pus sub semnul întrebării viitorul regiunii. Înţeleg din motive economice de ce compania preferă să cheltuie mai puţin, dar nu înţeleg de ce dumneavoastră ca guvern nu cereţi maximul, dumneavoastră ar trebui să cereţi maximul de protecţie. Argila nu este veşnică, ştim cu toţii că există probleme cu o greutate prea mare, că se creează presiuni. Asta am înţeles că au spus oamenii de ştiinţă, din această cauză nu înţeleg eu motivele dumneavoastră, daca ar fi motive pur economice dumneavoastră ar trebui sa insistaţi pe cât mai multă protecţie, pentru cetăţenii dumneavoastră, deci chiar protecţie dublă. Oamenii vor sa trăiască din minerit dar doar dacă mina nu e periculoasă, să nu le afecteze calitatea vieţii. Este important ca UE sa prevadă şi nişte alternative care să vă ofere măcar condiţiile sa negociaţi cu Gold Corporation pentru condiţii avantajoase.

Victor Boştinaru (S&D România)
Trec peste faptul că nu am primit un răspuns de niciun fel referitor la Academia Română şi cele mai prestigioase forumuri ştiinţifice din România. Pun în discuţie calitatea acestor structuri referitor la soluţia cu argilă, chiar dacă am studiat geologie, nu mă declar geolog, dar este evident că argila saturată cu apă cum este cazul acestui bazin de 215 milioane metrii cubi, atât va avea, argilele saturate cu apa produc peste tot un fenomen foarte simplu, alunecările de teren. Spuneţi-mi că greşesc. Oamenii de ştiinţă spun că argilele îmbibate cu apă produc alunecări de teren. Faptul că nu antamaţi nicio cifră de garanţii, vă reamintesc, că în proiectul Yellowknife mine se cheltuieşte pe an 1 miliard de dolari canadieni pentru congelarea stratului superficial ca să evite permeabilitatea solului şi contaminarea apelor de adâncime, iar pentru proiectul Rockfield post exploatarea a necesitat 9 miliarde de dolari, despre asta vorbim.

Întânirea membrilor Comisiei PETI cu petiţionarii Fundaţiei Culturale Roşia Montană şi Ad Astra

(Fragmente din discuţie)

Victor Boştinaru
Aş dori în primul rând să subliniez că cel mai important aspect pe care trebuie să-l realizăm acum este acela ca politicienii să vorbească mai puţin şi să lăsăm, chiar inspirat de întrebarea dvs. doamnă preşedinte Mazzoni, de la Ministerul Mediului, dacă Academia de Ştiinţe Economice, Institutul Geologic, Institutul Arheologic Român sunt instituţii serioase? Dacă informaţia lor este cu adevărat importantă şi ar trebui luate în vedere? Şi spun acest lucru pentru că am constat cu amărăciune că la Ministerul Mediului ni s-a spus: „este adevărat sunt opinii şi opinii, dar aceste opinii sunt opuse proiectului”. Şi vă rog foarte mult ca punctul de vedere al Academiei Române să fie incorporat iar distinşii profesori, reprezentanţi ai comunităţii ştiinţifice româneşti să îşi spună punctul de vedere asupra unora dintre aspectele menţionate.

Închei spunând doar că această consultare, dacă este formală, dacă este făcută doar ca să bifăm pe agendă ce s-a întâmplat, vom avea şanse garantate ca o catastrofă ulterioară să afecteze nu doar România şi comunităţile din zonă, ci inclusiv bazinul Dunării. Şi aici vreau să mai spun un lucru pe care vă rog să-l reţineţi în mod oficial, Guvernul Ungariei a notificat oficial Guvernul României privind poziţia sa opusă proiectului şi a făcut-o în baza unei argumentaţii la care Guvernul României a răspuns formal şi apoi a pus punct. Erau obligaţia derivată din Convenţia ESPO pe care România o avea şi a tratat-o la fel de forma ca şi opinia comunităţii ştiinţifice.

Cristian Preda

Am să mulţumesc şi eu tuturor celor care au venit să se întâlnească astăzi cu această parte a Comisiei pentru Petiţii din Parlamentul European şi urmând sugestia pe care a făcut-o dl. Boştinaru mai devreme, aceea ca politicieni să vorbească mai puţin, luând totuşi în seama că nu sunt doar politician sunt şi membru al Universităţii din Bucureşti aş vrea să-i întreb pe membrii comunităţii ştiinţifice care au fost invitaţi de asemenea să participe la discuţie dacă în dialogurile care au avut loc în jurul acestei chestiuni, vreunul din argumentele părţii adverse i-au convins?

Din experienţa mea de aproape două decenii îmi spune că în general într-un dialog există un schimb şi la un moment dat argumentele ne conving şi ne modificăm punctele de vedere. Discuţia este complexă, iar această discuţie care durează de 10-15 ani nu s-a întâmplat nimic ca din ceea ce au spus ceilalţi să mă convingă sau invers, ceea ce aţi spus dvs. să-i convingă pe ceilalţi. Asta ne-ar ajuta să înţelegem situaţia. În discuţia de astăzi cu membrii corporaţiei, ne-au vorbit despre preocuparea lor pentru mediu şi despre patrimoniu, nu despre detalii tehnice. La Ministerul Mediului am avut de asemenea o discuţie mai degrabă de acelaşi tip decât o discuţie de ordin strict tehnic. Nu suntem ingineri sau nu suntem geologi ca să ne pronunţăm în această chestiune.

Întrebarea mea este dacă în urma acestui îndelung dialog, poziţiile s-au schimbat într-o direcţie sau alta sau suntem într-o situaţie de poziţii ireconciliabile în care putem vorbi mai degrabă într-un dialog ar surzilor decât de un dialog veritabil?

Nikolaos Salavrakos

Aş dori să vă mulţumesc că aţi venit astăzi aici şi vreau să vă spun că motivul pentru care suntem aici ţine de respectul pe care noi îl avem faţă de cetăţenii Uniunii Europene. Prezenţa dvs. în Comisia pentru Petiţii acum ceva timp în urmă ne-a creat o foarte mare îngrijorare pentru noi, a adus în discuţie probleme importante şi de aceea vizita dvs. în Comisia noastră a fost extrem de importantă. Acum, adevărurile trebuie să se facă cunoscute şi trebuie să menţionez că în Grecia, de unde vin eu, şi noi am avut o situaţie similară cu o mină de aur din regiunea Halkidiki în nordul Greciei, o regiune dezvoltată şi este o regiune turistică de asemenea.

Investiţiile au întotdeauna partea lor pozitivă şi partea lor negativă şi sunt întotdeauna interese variate implicate. Din ceea ce am auzit din partea companiei iau în seamă cam 50% din ceea ce au spus. Din partea a ceea ce spun cetăţenii despre activităţile acestei companii iau în seama ceva mai mult decât atât, pentru că voi sunteţi cei care părţile interesate, voi sunteţi cei care trăiţi în această regiune.

Responsabilitatea noastră aici nu este de a aproba sau dezaproba acest proiect. Ceea ce noi facem este să verificăm faptul că legislaţia Uniunii Europene este respectată. Aici vorbim despre chestiunii foarte serioase despre mediu, chestiuni care sunt extrem de importante în această instanţă. Vorbim despre calitatea vieţii oamenilor din această regiune şi acestea sunt lucruri pe care voi le înţelegeţi mai bine decât noi, pentru că voi sunteţi părţile implicate. Aşa cum înţelegem noi, situaţia în această zonă este într-adevăr foarte dramatică. Vorbim despre o regiune în jurul Roşia Montană care este foarte nedezvoltată, care a fost degradată şi distrusă din punct de vedere al mediului. Se pare că Guvernul României nu este în poziţia în care, prin el însuşi să asigure investiţiile necesare să reabiliteze acea zonă. Această situaţie a fost pusă de masă în ultimii 6 sau 7 ani, situaţia de aduce investiţii asigurate de această companie minieră.

Ce este adevărat şi ce este just este într-o anume măsură relativ în această chestiune. Guvernul are opinia sa particulară iar voi aveţi alte interese de asemenea. Aveţi interesele voastre pentru mediu şi alte interese particulare care ţin de slujbe în zonă.

Însă întrebarea cheie este în ce măsură ameninţarea pe care proiectul acestei companii o presupune trebuie luată în considerare ca o ameninţare care subminează posibilitatea ca dvs. să trăiţi în acea zonă? Credeţi că ameninţarea pe care acest proiect o presupune este atât de mare încât Guvernul nu ar trebui să aprobe sau se permită orice fel de proiect minier în acea zonă?