În această săptămână s-a desfășurat la Parlamentul European masa rotundă intitulată „Prioritățile României în mediul instituțional european în următorii cinci ani”, organizată de Clubul România-UE din Bruxelles care a avut ca temă analizarea priorităților țării noastre în calitate de membru al Uniunii Europene pentru următorii cinci ani de zile. La eveniment au participat europarlamentarii Theodor Stolojan (PDL-PPE) și Victor Boştinaru (PSD – S&D), Comisarul European pentru Multilingvism, Leonard Orban și Ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al României în Regatul Belgiei, Ovidiu Dranga.

Theodor Stolojan a declarat că „accesarea fondurilor UE este vitală pentru România pentru a reduce decalajul între standardul de viaţă din România şi alte ţări din Uniunea Europeană”, precizând faptul că există şi alte fonduri în afara celor structurale care pot fi accesate, cum ar fi fondul de ajustare globală dar şi fondurile alocate proiectelor care oferă soluţii la probleme de actualitate (cele legate de schimbările climatice).

Victor Boştinaru a pledat pentru un portofoliu de substanță pentru comisarul european din partea României. El a menționat totodată că “trebuie combătute anumite încercări de ‘reformă’ a bugetului UE, în sensul micșorării rolului şi a ponderii politicilor de coeziune în cadrul bugetului Uniunii Europene, fiind vorba de un risc real de a avea la dispoziție, pe viitor, mai puține fonduri europene”.

“Este necesar să fie cât mai bine pregătită, încă din această perioadă, aderarea la spaţiul Schengen şi zona euro, astfel încât să se poată asigura integrarea deplină a României în Uniunea Europeană”, a declarat Leonard Orban. Domnul comisar a menționat, referitor la aderarea la zona euro că faptul că România traversează o criză profundă care a dus la scăderea PIB-ului nu ar trebui să ne îndepărteze de la obiectivul atingerii momentului în care vom adera la zona euro pentru că aceasta este o chestiune fundamentală care nu ține numai de economic ci și de politic.

În cadrul intervenţiei sale, cu titlu personal, Ovidiu Dranga, a subliniat necesitatea fixării unor noi priorităţi naţionale în concordanţă cu evoluţiile europene şi promovarea altei abordări a politicii externe, definită de viziune strategică, pragmatism, continuitate şi creativitate, potrivit unei logici a construcţiei instituţionale şi solidarităţii transpartinice: „Din păcate, mai avem până să ieşim definitiv din paradigma pre-aderării. Confortul ţelului unic şi al consensului subînţeles în jurul obiectivului integrării trebuie înlocuit cât mai repede de febrilitatea construcţiei, aplicând consecvent metoda comunitară. Ţintele şi mizele multiple din interiorul UE necesită un efort aplicat de adaptare la un context politic dinamic şi de poziţionare avantajoasă în cadrul acestuia. Sprijinul de acasă este esenţial iar selecţia câtorva opţiuni realiste va face diferenţa. Influenţă şi prestigiu în cadrul UE înseamnă să propunem teme de interes cât mai larg şi să le menţinem pe agenda europeană apelând la instrumente sofisticate, pe care le vom asimila din mers. Pentru asta e nevoie mai mult ca oricând de o conduită pro-activă, de colaborare între guvern, mediul privat şi cercurile academice”.

Dincolo de punctele specifice subliniate de fiecare vorbitor în parte, a rezultat faptul că România trebuie să aibă ca priorități și continuarea respectării angajamentelor din Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană precum și urmărirea strategiilor legate de poziția sa geopolitică (au fost menționate aici: relația cu Republica Moldova și continuarea dialogului cu Serbia, Strategia pentru Dunăre și cea legată de Marea Neagră).

“Am dorit ca prin acest eveniment să avem o discuție deschisă privind prioritățile României în următorii cinci ani de zile, cu principalii actori români din mediul instituțional european. Franchețea cu care s-a discutat sugerează că, deși există multe priorități și probleme care trebuie abordate în următorii cinci ani de zile, cu un efort constructiv din partea tuturor celor implicați realizarea acestora nu este imposibilă” a declarat Andrei Enghiş, președintele Clubului România-UE.

Clubul România-UE, înfiinţat în anul 2003, este un grup independent de experţi români care îşi desfăşoară activitatea în domeniul afacerilor europene. De-a lungul celor şase ani de existenţă, această entitate a organizat o serie de activităţi (conferinţe, dezbateri, redactarea de studii şi analize) cu scopul principal de a contribui la integrarea României în Uniunea Europeană. Clubul este independent financiar, fără caracter religios sau politic, independent de orice structură guvernamentală sau partid politic din România sau UE. Scopul său principal este de a contribui la promovarea ideilor europene în România şi la afirmarea României la nivelul Uniunii Europene. Clubul nu desfăşoară activităţi comerciale şi nu urmăreşte realizarea unui profit material.

Bookmark It